DE ASTAZI, INCEP SA PUBLIC AICI CÂTEVA DIN SCRIERILE MELE, IN CURAND DE GASIT PE WWW.SORINSTOIAN.RO
astazi, prima parte….
In momentul în care se uita prima oară duminică la ceas, ştia că era chiar duminică şi că în scurt timp urma acelaşi bolnăvicios show, moşmondirea care-i lua de obicei vreo 15 minute, incluzând vreo câteva clipe de concentrare nereuşită asupra clepsidrei cu nisip din rafturile dulapului.În cealaltă parte a apartamentului, la distanţă de cativa metri pe care se plantaseră în ultimele două săptămâni mai multe paravane fragile din fibră de sticlă, femeia dormea, ca în fiecare dimineaţă, neîntoarsă. Printre două sau trei înghiţituri de apă strecura de obicei şi puţin praf de calmante strivite metodic cu lama cuţitului de bucatarie. Pe peretii albi cu o usoara tendinta de degradare spre galben, stateau nemiscati Principii si priveau, prin ochii reci polimorfi, gesticulatia automata a individului. Nici mai mult, nici mai putin de trei fractiuni de secunda i-au trebuit sa-si dea seama ca ibricul se indrepta in slow-motion catre podea, indepartat de pe aragaz de cotul lui neindemânatic, si avu timp sa opreasca la momentul potrivit catastrofa.Principii rasuflara, parca usurati.De parca nu avea sa urmeze aceeasi insiruire monotona de non-activitati, asta pâna la ora 13, apoi vreo 2 ore in fata tubului catodic, apoi aproximativ 30 de minute de somnolenta pigmentata de muzica linistitoare, culminând cu cele 5 minute de greata si de aritmie cardiaca de pe la ora 16. De vreo jumatate de an, se imputinasera toate show-urile, toate actele de mondenitate si implicit de falsa marinimie, trufie, etc., tot ce insemna comportament deviant si bonomie decadenta.Trecând printre paravane, se intoarse inapoi in camera plina de figurine din plastic, suite pe diferite postamente, supte ciudat de podeaua falsa, alaturate intr-un fel de aranjament interior aberant, facând umbre ciudate seara. Mai era dulapul de lemn cu clepsidra uriasa si biroul banal, pe care asezase toate instrumentele trebuincioase. Geamul era deschis si inauntru patrundea un miros proaspat, impatimit insa. Mirosea a… Imposibil sa-si dea seama in momentul ala, oricum dispozitia buna pe care nu o gasise in bucatarie, o descoperise aici, inapoi in camera, si asta insemna ca ziua putea sa aduca chiar o prada nemaiintâlnita de multa vreme.
Publicat de organism